Cerere de oferta


Laboratoarele ALS Life Sciences Ploiesti

  • Adresa: str. Golesti nr. 5
  • Cod Postal: 100032
  • Oras: Ploiesti
  • Telefon: 0040 244 596193
  • Fax: 0040 244 596193
  • E-mail: info.ro@alsglobal.com

Laboratoarele ALS Life Sciences Deva

  • Adresa: B-dul Decebal nr 15 parter.
  • Cod Postal: 330165
  • Oras: Deva
  • Telefon: 0040 244 596193
  • Fax: 0040 244 596193
  • E-mail: info.ro@alsglobal.com

Analize emisii benzina ( analiza emisii benzina )

Laboratoarele ALS Life Sciences Servicii Analize emisii benzina ( analiza emisii benzina )
analize-emisii-benzina-analiza-emisii-benzina
analize-emisii-benzina-analiza-emisii-benzina

Analiza emisii benzina vizează monitorizarea schimbărilor climatice, care sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane, ce determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Pot fi observate schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (Gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto). Mai puţin de 1% din atmosfera Pământului este alcătuită din vapori de apă (H2O), dioxid de carbon (CO2), ozon (O3), metan (CH4), protoxid de azot (N2O) şi hexafluorură de sulf (SF6), gaze cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră (GES). Sectoarele aflate sub EU-ETS (European Union Emission Trading System) sunt: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică, celuloză şi hârtie. Fiecare gaz cu efect de seră diferă prin capacitatea sa de a absorbi căldura şi durata staţionării în atmosferă, exprimate prin potenţialul de încălzire globală GWP – „Global Warming Potenţial”. GWP sau PGE (Efectul global potenţial) este o măsură a contribuţiei fiecărui gaz la încălzirea globală, comparativ cu cea a dioxidului de carbon. Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de seră” reprezintă cantităţile în tone/an de poluanţi ce sunt reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto. Toate ţările trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveşte reducerea acestor gaze cu efect de seră. Principalele gaze cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4). Efectul global potenţial de seră (PGE), se exprimă în CO2 echivalent, CO2 având prin definiţie PGE egal cu 1, N2O multiplicându-se cu 310, iar CH4 cu 21. Cercetările științifice naționale și internaționale au evidențiat faptul că cei mai periculoși poluanți atmosferici sunt: dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), ozonul (O3), compusii organici volatili (COV), metale grele, pulberile sedimentabile (praf), pulberile in suspensie (funingine, fum). Încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu ajutorul modelelor climatice globale au indicat faptul că principalii factori care determină acest fenomen sunt atât naturali (variaţii în radiaţia solară şi în activitatea vulcanică), cât şi antropogeni (schimbări în compoziţia atmosferei din cauza activităţilor umane).

Transporturile sunt printre activitățile umane cu cel mai mare impact negativ asupra mediului.
Transportul rutier și cel aerian concurează pentru titlul de cel mai murdar tip de transport, ca urmare a consumului ridicat de resurse și a emisiilor poluante, chimice și fonice. În ultimele decenii, nevoia de transport, atât intraurban, cât și interurban a crescut exponențial, astfel încât numărul din ce în ce mai mare de mijloace de transport a sufocat la propriu orașele dezvoltate după modele tradiționale. Dacă la mijlocul secolului XX, în țările dezvoltate, autoturismul personal era prin excelență o marcă a bunăstării și realizării personale, astăzi, acesta tinde încet să-și piardă din prestigiu, având statutul de mijloc pentru satisfacerea nevoii de deplasare. În interiorul orașelor, călătoriile cu autoturismele personale sunt dezavantajoase: timpul pierdut, poluarea chimică, fonică, spațiul ocupat, energia consumată și emisiile de gaze cu efect de seră raportate la numărul de călători și kilometri parcurși sunt mult mai mari în cazul transportului individual decât în cazul transportului în comun.

analize-emisii-benzina-analiza-emisii-benzina Analiza emisii benzina a revelat faptul că sectorul transporturilor este responsabil de 24,1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Peste 1000 de persoane, din care mai mult de 200 de nou-născuți au murit, între 2004 și 2009, în București, din cauza efectelor poluării aerului. Deși principala sursă de poluare a Bucureștiului este traficul rutier, 60% din conducătorii auto circulă singuri în mașină. În Europa, se estimează că expunerea la particule fine în suspensie (PM2,5) în aerul ambiental conduce anual la aproximativ 100.000 de morți și la pierderea a aproximativ 725.000 de ani de viață. O călătorie cu avionul peste Atlantic generează o cantitate egală de emisii de gaze cu efect de seră ca și o mașină condusă timp de un an. Pentru producerea și aducerea la pompă a unui litru de benzină sau motorină, se mai consumă încă un litru. Astfel, consumul real al mașinilor noastre ar trebui înmulțit cu 2. Trebuie să mai știți că acolo unde traficul este greoi, nivelul de poluare din interiorul mașinii este de 2-3 ori mai mare decât în afara ei. ALS Life Sciences furnizează date fiabile și precise, în cadrul rapoartelor de analiza emisii benzina solicitate de autorități.